Totul se conceptualizează la nivel de conștiință, fie că este vorba despre omenire, natură, energii subtile, lumi sau univers. Totul este un perpetuu act al creației primordiale, ce întrupează diferite forme și manifestări prin care Sursa se proiectează în diferite structuri matriciale într-un continuu proces de mișcare/evoluție/progres/regres/involuție/transformare, și astfel de existență. Există ființele superioare condiției manifestate a omului, fie că vorbim despre energii pure cu rol de entități, pe care omul le clasifică după propria percepție, fie că privim spre reprezentanți a unor lumi necunoscute și neacceptate de conștiința omului, cum ar fi nepământenii. Ideea de viață simulată sau viață ireală nu este decât o formă de a elibera omenirea de greutatea energetică a propriilor acte, realizate și ele tot într-un context de echilibru al structurii menite locului pe care îl ocupăm în această vastitate a creației. Suntem, ca materie prin trup și minte, versiunea adaptată condițiilor acestui spațiu pentru acel spirit superior ce există în fiecare om, ce experimentează existența în această manifestare a energiei. Și astfel, da, suntem controlați de acel sine superior ce își cunoaște scopul și rolul, mai presus de ceea ce poate transmite către mintea și trupul legate de această lume. Știu că în această lume fizică prin care conștientizăm viața doar prin cele 5 simțuri ale trupului nu vom putea cuprinde existența în tot cuprinsul ei decât dacă conștientizăm necesitatea de a ne activa acel al șaselea simț, acel tip de credință ce ne aduce recunoașterea legăturii cu Sursa prin care putem accesa acea conștiință universală – registrele Akashice.

Suntem făpturi minunate, când reușim să ne vedem prin ochii Sinelui Suprem. Căci ceea ce astăzi poartă forma unui trup de om, în clipa imediat următoare devine însuși sistemul planetar, cea mai frumoasă Nebulă sau briza ce încântă tărmul unui ocean.

Minunată întrebare/minunat topic!