De’ ne-am vedea măcar o dată prin ochii Creatorului am înțelege că suntem făpturi pline de minunăție. Dacă am cuprinde să înțelegem cât de frumoși suntem, cât de frumoși suntem cu toții,  nu am mai accepta niciun gând negativ, nici în formare, nici în susținere, căci însăși conceptul de rău ar dispărea.

Suntem făpturi de lumină ce habitează un recipient, care ne este trupul. Însă trupul ce vedem nu este ceea ce este palpabil în această dimensiune. Toată această energie din care suntem formați, toată această simțire, aceste gânduri, aceste acțiuni, se desfășoară într-un mod neasemuit de frumos într-o carcasă de cristal, aproape transparentă. Ceea ce vedem ca trup, ceea ce atingem și ceea ce privim, este încărcătura karmică pe care o purtăm cu noi de-a lungul existenței noastre.

Suntem făpturi eterne, care am existat dintotdeauna, căci eternitatea nu are nici început și nici sfârșit.

Existând dintotdeauna suntem eterni. Căci, așa cum totul este sferă și cercuri, dacă ceva este etern înseamnă că nu există un moment de sfârșit și astfel nici un moment de început. Viețile pe care le trăim individual, la fiecare reîncarnare, da, au un punct de început și unul de sfârșit. Tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru are un punct de început și unul de sfârșit. Momentul în care se creează începutul se creează și punctul de sfârșit. Nu ar putea exista început fără sfârșit sau sfârșit fără început.

Însă noi, ca făptură, suntem eterni și suntem lumină. Trupul nostru, așa cum îl vedem, această carcasă, acest recipient, pe lângă faptul că este temporar, este doar energie. Sistemul nostru nervos este sistemul electric pe care îl vedem în afară. Este exprimarea externă a ceea ce există deja în interior. Manifestarea energetica a ceea ce suntem ca existență își găsește modul de exprima adevărul ce îl purtăm în structura noastră. Aprindem și stingem lumina din noi așa cum aprindem și stingem lumina din casele noastre, de la veioze și candelabre sau lustre.

Sufletul, pieptul, inima noastră este un nucleu de un albastru atât de frumos, care arde în interiorul nstru. Iar în spatele acestui albastru avem un alb strălucitor ce emite raze în tot recipientul nostru, cuprinzând externul nostru. Fiecare gând al nostru transmite în tot corpul nostru fie o scânteie, o rază de lumină. Trupul nostru de cristal vibrează de culoare și strălucire, prin zeci, sute poate chiar mii fire de lumină de diferite culori în funcție de ceea ce gândim, ceea ce simțim și ceea ce facem.

Există atât de multă frumusețe în noi, de ne-am vedeam măcar o dată!

Căci sufletul nu trebuie judecat după trup, cum nici Dumnezeu după casă.

Sa fie Lumină. Să fie Iubire.